"România prinde rădăcini"

Iniţiativa de a planta pomi e mai mult decât lăudabilă...e necesară.Sper că nu se vor opri aici.Nu vreau ca o faptă aşa de bună să fie asociată cu discuţii despre autonomie.Aşa că vă rog frumos,continuaţi şi astăzi campania de plantare.Natura merită toată atenţia noastră.Ca să nu se supere celelalte minorităţi şi Doamne fereşte!,să ne acuze de favoritism,propun ca şi de zilele internaţionale ale celorlalte minorităţi din România să plantăm pomi,ca să "prindem rădăcini"nu că n-am avea.Trebuie doar să întinerim şi la propiu şi la figurat.Şi dacă se poate să dublăm numărul participanţilor voluntari sau mai puţin "voluntari",asta ca să avem cu ce ne lăuda la generaţiile următoare.Şi odată cu "plămânii verzi" ai Patriei refăcuţi,multe din problemele de sănătate vor dispărea.Ca să avem aer bun de respirat,vrem mai mult de o pădure...şi asta foarte curând vă rog!Nu uitaţi!:"Ca să prinzi rădăcini îţi trebuie pământ bun,altfel te poate lua aşa...orice val"...sper că nu a fost un val de...campanie electorală.

Proverbe româneşti

C
• Calicia pierde omenia.
• Calul de dar nu se caută la dinţi.
• Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
• Capra sare masa, iada sare casa.
• Capul face, curul trage.
• Capul tău a mai fost la un cur de babă.
• Caută bătaia cu lumânarea.
• Călătorului îi stă bine cu drumul.
• Căpăţână cinci oca.
• Câinele care latră nu muşcă.
• Câinii latră, caravana trece.
• Când eşti sătul lasă câteva frimituri şi la vrăbii.
• Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
• Capul plecat, sabia nu-l taie
• Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
• Când mi-oi vedea ceafa.
• Când mori nu iei nimic cu tine.
• Când omul cade, îi piere şi umbra.
• Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
• Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă
• Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
• Ce are-n guşă - şi-n căpuşă. Ce are sula cu prefectura?
• Ce e scris e sfânt.
• Ce e-n guşă, şi-n căpuşă.
• Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.
• Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
• Ce dai, aia primeşti.
• Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.
• Ce omul face, nici dracul nu desface.
• Ce mai la deal-la vale.
• Ce mai tura-vura.
• Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul.
• Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
• Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig.
• Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
• Ce-am avut şi ce-am pierdut? Caprele tot şapte sunt.
• Ce-i dat de la D-zeu e bun venit!
• Ce-i mai bun la om e câinele.
• Ce-i prea mult strică.
• Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.
• Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.
• Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.
• Ce vine de la Domnul e bun venit.
• Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.
• Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.
• Ceva care “vine peste mână”.
• Civilizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.
• Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
• Cine are urechi de auzit, să audă!
• Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
• Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
• Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.
• Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
• (Parodie)Cine fură azi un ou, mâine îl face omletă.
• Cine munceşte n-are timp să facă bani.
• Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.
• Cine nu munceşte, nu mănâncă.
• Cine nu voieşte când poate nu va mai putea când va voi.
• Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
• Cine râde la urmă râde mai bine.
• Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.
• Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
• Cine se aseamănă, se adună.
• Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
• Cine se scuză se acuză.
• Cine seamănă vânt culege furtună.
• Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
• Cine-mparte, parte-şi face.
• Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.
• Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.
• Cineva care a dat în mintea copiilor.
• Cineva care este “beat-curcă”.
• Cineva care este “lasă-mă să te las”
• Cineva care nu-şi vede lungul nasului.
• Cineva care s-a ajuns.
• Cineva care se mişcă “ca ochii mortului”.
• Cineva care “şi-a băut minţile”.
• Cioară mândră şi flămândă.
• Colac peste pupăză.
• Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.
• Copacii mor în picioare.
• Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
• Corb la corb nu scoate ochii.
• Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu’.
• Cu o floare nu se face primăvară.
• Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.
• Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.
• Cui pe cui se scoate.
• Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.
• Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie.
• Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învăţat.
• Cum a venit, aşa s-a dus.
• Cum e faţa liniştită a izvorului curat,aşa-i viaţa celui vcare e cu Cerul împăcat.
• Cum îţi aşterni, aşa dormi.
• Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.
• Cum se duce parcă vine, şi când merge parcă stă.
• Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.
• Curaj găină că te tai.
• Curăţenia este mama sănătăţii.
• Curcă de beat.

Proverbe româneşti

B
• Baba bătrână nu se sperie de drugă groasă
• Baba e calul dracului.
• Baba e talpa iadului.
• Ba că-i rasă, ba că-i tunsă.
• Ba e albă, ba e neagră.
• Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul
• Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.
• Banul deschide uşile fără chei.
• Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată
• Banul este ochiul dracului.
• Banul face bani şi păduchele păduchii
• Banul îşi câştigă prieteni.
• Banul îşi face vrăjmaşi
• Banul la ban trage.
• Banul muncit nu se prăpădeşte
• Banul muncit pluteşte d-asupra apei
• Banul nu are frate
• Banul şi pe nerod îl face iubit
• Banul te bagă afund, banul te scoate
• Banul te bagă la rău, banul te scoate
• Banul te chinuie (nelinişteşte, neodihneşte)
• Bărbierul învaţă meseria pe capul proştilor.
• Bătaia e ruptă din rai.
• Bătaia la copii e ca buruiana de leac.
• Bătrâneţile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
• Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
• Bine faci, bine găseşti.
• Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
• Binele ce-l faci cuiva, ţi-l întoarce vremea care vine.
• Boala intră cu carul şi iese pe urechea acului.
• Boală lungă - moarte sigură!
• Bogatul nu crede săracului şi sătulul nu crede flămândului.
• Brânză bună în burduf de câine.
• Buba cap nu face până nu se coace.
• Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
• Burta plină nu învaţă bine.
• Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Excrocii cibernetici lovesc din nou

Nu mă mai miră deloc de ce majoritatea site-urilor din S.U.A au alarmă ce se declanşează atunci când IP-ul e a unui utilizator român.Daunele provocate de teribilişti şi de hoţii tehnologici prin internet sunt îndeajuns de mari şi de frecvente.Mărturie a priceperii şi inventivităţii românului în a da ţeapă pe net fiind locul fruntaş pe care îl ocupăm pe lista Centrului pentru Fraude pe Internet (The Internet Fraud Complaint Center).Cel mai renumit portal de cumpărături online al americanilor Ebay considerat sigur o perioadă a fost vizitat de cel puţin şase ori în 2006-2007 de (ironia istoriei)...Vlăduţ."Ţepele" lui i-au adus cele 15 minute de faimă în S.U.A.Site-urile Băncilor o altă ţintă preferată a specialiştilor în metoda clonării.Skimming şi phishing-cele mai cunoscute metode prin care poţi ramâne fără bani în cont.Skimming-ul” constă în instalarea de dispozitive la bancomate sau POS-uri,prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cărţilor de credit,cu care se inscripţionează altele noi.A doua metodă, aşa numitul „phishing”, reprezintă crearea unor pagini web false şi transmiterea de mesaje către diverse persoane în scopul obţinerii unor date de identitate pentru internet sau cărţi de credit”.Sunt de notorietate e-mailurile cu antetul băncii,de exemplu,prin care se cere confirmarea datelor personale,pentru ca mai apoi să se constate fraudarea contului.
Printre cele mai preferate rămân totuşi atacurile asupra bazelor de date ale Pentagon,D.O.D(Departamentul de Apărare)şi NASA.

Taxă sau impozit...tot aia.

Singurul lucru constant dar al naibii de sâcâitor pentru şoferi...revine.
Controversata Taxă Auto îmbracă "haine noi" cu etichete vechi dar cunoscute,numite clar Impozite.E aceeaşi Mărie cu altă pălărie numai ministrul e altul.La miniştri noi,denumiri noi...pe bani mai mulţi.Este ştiut faptul că această taxă,impozitare sau cum s-ar mai putea chema,este un instrument cu care politicienii obţin "mici" cadouri...de 60.000 de Euro...pe timp de criză din partea celor direct interesaţi ca noi românii să avem cele mai mari biruri,taxe sau impozite.Chiar dacă modelul de impozitare e împrumutat de la germani...modul de aplicare e sută la sută autohton,deci stimaţi şoferi plătitori de impozite,aşteptaţi-vă la surprize pe măsura banilor ce vi se iau şi vi se vor lua.Oare chiar aşa de naivi ne cred aleşii?

Proverbe româneşti

A
• A aduce (a ajunge, a rămânea) în sapă de lemn
• A ajunge cuţitul la os
• A ajunge (veni) la spartul târgului
• A ajuns bărbatul sluga muierii
• A ajuns la mucuri de ţigară
• A ajuns lupul de jocul câinilor
• A ajuns treaba (vremea) să nu se mai încreadă omul nici în cămaşa lui.
• A arde pe cineva.
• A cânta cuiva în strună.
• A face ochi dulci cuiva.
• A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
• A-şi bate singur cuie-n talpă.
• A-şi băga minţile-n cap.
• A-şi da în petic.
• A-şi da arama pe faţă.
• A-şi face singur bube-n cap.
• A-şi ieşi din fire.
• A băga mâna in foc pentru cineva.
• A da ortul popii.
• A da peste noroc.
• A da portocale la porci.
• A aduce apă după ce s-a stins focul.
• A aduna nuiele pentru spinarea sa.
• A ajunge cuţitul la os.
• A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
• A avea mai mult noroc decât minte.
• A avea buzele unse şi slănina în pod.
• A bate apa-n piuă/ A bate capul.
• A bate calul care trage.
• A bate fierul cât e cald.
• A bate găina cu lanţul.
• A bate toba în tot satul.
• A cădea pe bec.
• A căra apă cu ciurul.
• A da una “În numele Tatălui”.
• Adesea, una adăstam/ Şi alta întâmpinam.
• Adeseori drumul pe care vrei sa-l scurtezi e cel mai lung
• Adeseori in dosul unei guri dulci se ascunde o inimă otrăvită
• Adeseori te înşeli dacă te iei după coaja copacului.
• A despica firul în patru.
• A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
• A face bortă în apă.
• A face cinste.
• A face umbră pământului degeaba
• A face cum îl taie capul.
• A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar.
• A fi prins cu cioara vopsită.
• A împăca capra cu varza.
• A lua partea leului.
• A luat-o la măsea.
• A lucra din plin.
• A mânca coliva cuiva.
• A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
• A-nţărcat bălaia.
• A păli pe cineva.
• A peria pe cineva.
• A pica din senin.
• A pierde vremea de pomană.
• A pleca câine surd la vânătoare.
• A pleca la vânătoare fără puşcă.
• A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
• A prinde cu mâţa-n sac.
• A pune beţe-n roate.
• A pune carul înaintea boilor.
• A pune paie pe foc.
• A pune ţara la cale.
• A bate la ochi.
• A face cuiva hatârul.
• A nu face faţă.
• A sări în ochi.
• A scoate ceva din pământ, din piatră seacă.
• A se da de ceasul morţii.
• A se dezbrăca de caracter.
• A se face că plouă.
• A se juca cu focul.
• A se uita ca curca-n crăci.
• A se uita ca mâţa-n calendar.
• A se uita ca curca în fântână.
• A se umfla în pene.
• A sta călare pe noroc.
• A sta cu burta la soare.
• A sta cu burta pe carte.
• A trecut baba cu colacii.
• A strica orzul pe gâşte.
• A se da de ceasul morţii.
• A se da de gol.
• A trăncăni vrute şi nevrute.
• A uita de la mână până la gură.
• A umbla cu capul in nori.
• A vedea roşu înaintea ochilor.
• A vedea stele verzi.
• A veni pe nepusă masă.
• A vorbi cu tâlc.
• A zburat puiu cu aţa.
• Aceeaşi Mărie cu altă pălărie.
• Adevărul este întotdeauna la mijloc.
• Adevărul stă scris printre rânduri.
• Ai ales pân-ai cules.
• Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
• Ai carte ai parte.
• Ai pus degetul unde mă doare.
• Ai dat-o cotită.
• A i se urâ cu binele.
• A-şi da în petic.
• A i se face urechile ca la măgar.
• A-i fi frică şi de umbra sa.
• A scoate-o din pământ, din iarbă verde.
• A avea ac de cojocul cuiva.
• A sta cu banii la saltea.
• Apa trece, pietrele rămân.
• Are balta peşte.
• Are spor la treabă.
• Arde casa şi el cu luleaua “Dă-mi un foc”.
• Are limba înveninată.
• Are limba despicată.
• Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
• Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
• Are suflet de câine.
• Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
• Aşa e când e să se ducă de râpă.
• Aşchia nu sare departe de trunchi.

Mutările (s)pionilor...Şah-Mat la Ucraina.

Uite ce bine se înţeleg spionii români,bulgari şi ucraineni…eu care ziceam că nu există cooperare româno-ucraineană ci doar ceartă şi dispute asupra stâncii numită Insula Şerpilor şi a Canalului Bâstroe să vezi şi să nu crezi au făcut publică această colaborare a spionilor.Numai bun paravan pentru a distrage atenţia de la alte probleme.Ca să nu se zică că nu fac ceva în sensul acesta se recomandă(aşa cum este şi normal)pe cale diplomatică retragerea ataşatului militar cu tot cu asistent -adică a spionului recunoscut oficial-declarându-l persona non-grata/indezirabil sau nu suficient de discret aşa cum o cere fişa postului.Ca să nu spun că era de aşteptat după ce Ucraina a pierdut “vaca de gaze” numită Insula Şerpilor plasată strategic,să îşi scoată (s)pionii la înaintare... contraspionajul românesc pe fază pune dop la scurgere,gest considerat de partea ucraineană ca „neprietenesc şi inechitabil” de aceea prinşi cu "mâţa în sac"adică desconspiraţi...anunţă primii“neoficial”în presă că românii nu joacă frumos şi că vor răspunde la fel la nevoie ajutând cu dosare la plecarea diplomaţilor noştri...acuzând chiar România de amestec în treburile interne ale Ucrainei şi de pretenţii teritoriale a minorităţii române din Ucraina.Cum în politică nimic nu se uită au pus amânarea vizitei la Kiev a lui Traian Băsescu pe seama înscenării ce ar fi pregătito românii părţii ucrainene.Eu vin şi spun:Înscenare să fie da’să ştie şi ei!.

Dragobetele-Zeul iubirii la români

Astăzi este zi de Primăvară,iar natura revine la viaţă, păsările presară bucurie,florile anotimpului ne încântă simţurile, voia bună e la ea acasă,pe plaiurile mioritice.La 24 Februarie se sărbătoreşte ziua lui Dragobete,zeu (preluat de la vechii Daci unde era un peţitor şi un naş al animalelor.)al tinereţii in Panteonul autohton,transfigurat de români în patron al dragostei si al bunei dispoziţii.Dragobetele este prezentat ca fiind un flăcău chipeş căzut din cer,un neastâmpărat şi un năvalnic şi protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete,iubire care ţine tot anul,aşa cum şi păsările "se logodesc" în această zi. Echivalentul lui Eros.
Tot în această zi Dragobetele sărută fetele. Sunt multe credinţele şi obiceiurile populare cu referire la Dragobete.În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat,pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămăşiţe de zăpadă,numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.Flăcăii strânşi în cete sau mulţimile de fete obişnuiau ca, în ziua de Dragobete,să îşi cresteze braţul în formă de cruce, după care îşi suprapuneau tăieturile, devenind astfel fraţi, respectiv surori de cruce.
El este identificat şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului romanesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în plantă de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).
Precum a şi rămas:buruiană de dragoste, pentru leac. Căci şi acum el creşte în păduri, pe vetre anume, ştiute de babe făcătoare de dragoste. De Sfânta Maria-Mare, merg în zorii zilei câte o babă însoţită de fete şi flăcăi care chiuie: „uiu! iu, iu, iu !” Supărat nu se cade să meargă cineva la pădure după Năvalnic: el cere veselie şi voie bună.Tinerii duc în mână zahăr,iar baba îmbrăcată în curată şi frumoasă cămeşă albă zice:„cum năvăleşte lumea la zahăr, aşa să năvălească şi dragostea la mine în casă!”
Mai tare şi mai cu foc se chiuie când tinerii dau cu ochii de buruiana dragostei, de năzdrăvanul şi frumosul Năvalnic.
Dragobetele era sărbătorit în unele locuri şi la data de 1 martie, deoarece se consideră că el este fiul Babei Dochia şi primul deschizător de primăvară. Să nu uităm că între 1 şi 9 Martie “Se aleg Babele”un alt obicei românesc.

SĂTUL DE RASISM.

Până aici!!!Vă spun sincer că sunt Sătul de atitudinea asta rasistă asupra a tot şi a toate...nu există stire la Tv fără ca urmărirea ei să nu mă facă să'mi zic în sinea mea că îi urăsc pe cei ce nu au altă preocupare decât să înjure,umilească şi să instige la ură de: rasă,religie,naţie,gen,profesie ş.a.m.d.Dacă singurul lor argument transformat uşor în soluţie e să eticheteze OMUL fie el ţigan,ungur,arab,român,italian-fără ca măcar să facă un minim efort spre a-l cunoaşte...atunci îmi voi face timp să le arăt că nu au dreptate.Cine eşti tu de îndrăsneşti să pui etichete?E uşor să arunci cu pietre când în ipocrizia ta te crezi deţinătorul adevărului...Adevărul tău are capul spart.Oare până când crezi tu "rasistule"(uite că nu m-am putut abţine să nu te etichetez)că vei mai fi suportat?Te asigur că placa ta e ruginită şi are zilele numărate.Nu uita că ura naşte ură şi eliberează monştrii.Spune NU RASISMULUI ŞI DISCRIMINĂRII!

Să nu uităm de Dragobete

Se apropie vertiginos o zi a comercianților,o zi de import de la mult prea măritul și mediatizatul Licurici.Oare de ce sărbătorim noi românii această zi?E pentru prima oară când imi doresc ca posturile noastre de Tv să nu mai amintească decât la știri de Valentine's Day.Nu ca în alți ani când se dedicau emisiuni în care vedete autohtone se îndrăgosteau...americănește.În speranța că va renaște adevărata zi a îndrăgostiților la români...numită și Dragobete care se sărbătoreşte pe 24 Februarie.Vă doresc să trăiți și să iubiți românește dragilor.