Întrebarea dvs. vizează 10 articole numai din Legea nr. 19/2000. Pentru că vroiam de mult să le postez,profit de întrebarea dvs. şi postez intreaga secţiune din Legea nr. 19/2000,actualizată la 12.06.2009.
SECŢIUNEA a 5-a
Pensia de urmaş
ART. 65
Au dreptul la pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor,dacă persoana decedată era pensionar sau indeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
ART. 66
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la vârsta de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învătământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora,fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad,dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
ART. 67
(1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii,la împlinirea vârstei standard de pensionare,dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani,dar de cel puţin 10 ani,cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună,respectiv 6,0% pentru fiecare an de casătorie în minus.
ART. 68
(1) Soţul supravietuitor are dreptul la pensie de urmaş,indiferent de varsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II,dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş,indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei,dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă,a unei boli profesionale sau tuberculozei şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o pătrime din salariul mediu brut pe economie,stabilit conform art. 5 alin. (3).
ART. 69
Sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 67 si la art. 68 alin. (1) beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).
ART. 70
Sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).
- ART. 71
(1) Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:
a) pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, sustinatorul decedat;
b) pensia de invaliditate gradul I, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta si era in plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, in conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie;
c) pensia de serviciu aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul in conditiile legii sustinatorul decedat, daca aceasta este mai avantajoasa decat pensia pentru limita de varsta.
(2) Cuantumul pensiei de urmas se stabileste in conditiile art. 76, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei prevazute la alin. (1) lit. a) si b), in functie de numarul urmasilor indreptatiti, astfel:
a) pentru un singur urmas - 50%;
b) pentru 2 urmasi - 75%;
c) pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%.
(3) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c) cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin aplicarea procentelor prevazute la alin. (2), in functie de numarul urmasilor indreptatiti, asupra cuantumului pensiei de serviciu.
(4) Partea din pensia de urmas stabilita in conditiile alin. (3), care depaseste nivelul pensiei de urmas calculate din pensia pentru limita de varsta cuvenita titularului din sistemul public, se suporta din bugetul de stat.
ART. 72
Cuantumul pensiei de urmas, in cazul orfanilor de ambii parinti, reprezinta insumarea drepturilor de urmas, calculate dupa fiecare parinte.
ART. 73
In cazul modificarii numarului de urmasi, pensia se recalculeaza in conformitate cu dispozitiile art. 71 alin. (2).
ART. 74
Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si indeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie.
ART. 75
Beneficiarii pensiei de urmas prevazuti la art. 66 lit. c) si la art. 68 alin. (1) sunt expertizati, supusi revizuirii medicale si au obligatia de a urma programele recuperatorii conform acelorasi reglementari prevazute pentru pensia de invaliditate.
Acte necesare penrtu pensia de urmas:
- cerere tip
- certificatul de deces (original si copie), cauza decesului pentru sustinatorul decedat care nu are calitatea de pensionar
- adeverinta de studii pentru urmasii copii peste varsta de 16 ani
- actul de identitate al solicitantului
- carnet de munca (original si copie)
- livret militar (original si copie)
- acte de stare civila ale solicitantului si ale urmasilor din care sa rezulte gradul de rudenie cu decedatul
talonul de pensie al decedatului
Cererea, impreuna cu actele doveditoare, se depune de catre solicitant, in termen de 90 de zile de la data decesulului sustinatorului sau in termen de 90 de zile de la data indeplinirii conditiilor.
Se afișează postările cu eticheta Legislatie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Legislatie. Afișați toate postările
luni, 20 septembrie 2010
luni, 17 august 2009
Pentru evenimentele deosebite în familie vom putea lua... Zile libere plătite
La negocierea drepturilor în contractul colectiv de la nivel național trebuie să se pornească de la minimul celor stabilite legal, la negocierea drepturilor pentru contractele colective pe ramura trebuie să se porneasca de la cele negociate prin cel de la nivel național și așa mai departe, în mod crescător la celelalte niveluri-grup de unități, unități - , încat la negocierea drepturilor din contractul individual de muncă dintr-o unitate va trebui să se pornească de la cele negociate prin contractul colectiv superior. Aceste "praguri" obligatorii - impuse de lege și de contractele colective de la nivelurile superioare, în ordinea de mai sus - reprezintă partea legală din orice contract colectiv/individual de la nivel inferior.
În acest sens art. 8 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă1, dispune:
a) “contractele colective de muncă nu pot conține clauze care sa stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă incheiate la nivel superior”;
b) “contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă”;
c)“la încheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal”.
În cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior, potrivit art. 247 din Codul muncii2.
Textul are scopul de a suplini inexistența unui contract colectiv de muncă; fiind în interesul tuturor salariaților din țară, trebuie să se aplice totuși un astfel de contract și anume cel de nivel superior, în ultimă instanță cel de la nivel național3Deci minimul obligatoriu al drepturilor din orice contract individual de muncă îl reprezintă cel negociat prin contractul colectiv la nivel național,în cazul în care nivelul superior îl reprezintă acesta.
Așa stau lucrurile și în ceea ce privește zilele libere plătite pentru evenimente deosebite în familie sau pentru alte situații, după cum urmează4:
1. căsătoria salariatului -5 zile;
2. căsătoria unui copil -2 zile;
3. nașterea unui copil -5 zile + 10 zile dacă a urmat un curs de puericultură;
4. decesul soțului, copilului, părinților,socrilor - 3 zile;
5. decesul bunicilor,fraților,surorilor - 1 zi;
6. la schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiași unităti,cu mutarea domiciliului în altă localitate -5 zile.
_______________________________________________________________________
Notă:
1Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 184 din 19.05.1998.
2Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificată și completată ulterior.
3A. Țiclea (coordonator), D. Diko, L. Duțescu, L. Georgescu, M. Ioan, A. Popa (colaboratori), Codul muncii – comentat și adnotat cu legislație,doctrina și jurisprudența, vol II, Editura Universul Juridic, București, 2008, p. 339.
4Art. 61 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 nr. 2895/29.12.2006.
În acest sens art. 8 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă1, dispune:
a) “contractele colective de muncă nu pot conține clauze care sa stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă incheiate la nivel superior”;
b) “contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă”;
c)“la încheierea contractului colectiv de muncă, prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal”.
În cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior, potrivit art. 247 din Codul muncii2.
Textul are scopul de a suplini inexistența unui contract colectiv de muncă; fiind în interesul tuturor salariaților din țară, trebuie să se aplice totuși un astfel de contract și anume cel de nivel superior, în ultimă instanță cel de la nivel național3Deci minimul obligatoriu al drepturilor din orice contract individual de muncă îl reprezintă cel negociat prin contractul colectiv la nivel național,în cazul în care nivelul superior îl reprezintă acesta.
Așa stau lucrurile și în ceea ce privește zilele libere plătite pentru evenimente deosebite în familie sau pentru alte situații, după cum urmează4:
1. căsătoria salariatului -5 zile;
2. căsătoria unui copil -2 zile;
3. nașterea unui copil -5 zile + 10 zile dacă a urmat un curs de puericultură;
4. decesul soțului, copilului, părinților,socrilor - 3 zile;
5. decesul bunicilor,fraților,surorilor - 1 zi;
6. la schimbarea locului de muncă în cadrul aceleiași unităti,cu mutarea domiciliului în altă localitate -5 zile.
_______________________________________________________________________
Notă:
1Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 184 din 19.05.1998.
2Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 05.02.2003), modificată și completată ulterior.
3A. Țiclea (coordonator), D. Diko, L. Duțescu, L. Georgescu, M. Ioan, A. Popa (colaboratori), Codul muncii – comentat și adnotat cu legislație,doctrina și jurisprudența, vol II, Editura Universul Juridic, București, 2008, p. 339.
4Art. 61 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010 nr. 2895/29.12.2006.
vineri, 16 ianuarie 2009
OUG nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public,pensiilor de stat si al celor de serviciu.

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 4 din 05/01/2009
Luand in considerare actuala situatie financiara care reclama constrangeri de ordin bugetar, o reducere a cheltuielilor publice de personal si impune adoptarea de urgenta a unor dispozitii in temeiul carora pensionarii pentru limita de varsta, precum si cei ai institutiilor din sistemul justitiei, de aparare, ordine publica si siguranta nationala sa nu poata cumula pensia cu veniturile obtinute dintr-o functie remunerata de la bugetul de stat,
avand in vedere necesitatea corelarii dispozitiilor legale care reglementeaza regimul general al cumulului pensiilor pentru limita de varsta cu veniturile obtinute dintr-o activitate profesionala cu cele care stabilesc regimurile speciale ale pensiilor de stat si de serviciu,
tinand cont de faptul ca neadoptarea masurilor propuse poate conduce la dificultati in aplicarea altor masuri de atenuare a crizei economice si financiare asumate in Programul de guvernare 2009-2012,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Art. I
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 92 alineatul (1), dupa litera f) se introduce o noua litera, litera g), cu urmatorul cuprins:
"g) beneficiarul unei pensii pentru limita de varsta realizeaza venituri din exercitarea unei functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala."
2. Articolul 94 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 94. - (1) Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmasi, orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii, pana la varstele prevazute la art. 66 lit. a) si b);
b) nevazatorii;
c) pensionarii de invaliditate de gradul III.
(2) Beneficiarii pensiei de urmas pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, daca veniturile brute lunare realizate nu depasesc o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie, stabilit conform art. 5 alin. (3).
(3) Pensionarii pentru limita de varsta pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, cu exceptia celor obtinute din exercitarea unor functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala. In perioada incadrarii pe functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala, plata pensiei pentru limita de varsta se suspenda."
Art. II
Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 26, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Persoanele prevazute la alin. (1), cu exceptia celor aflate in situatiile prevazute la art. 59 alin. (1) lit. g), pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective."
2. La articolul 59 alineatul (1), dupa litera f) se introduce o noua litera, litera g), cu urmatorul cuprins:
"g) pensionarul realizeaza venituri din exercitarea unei functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala."
3. La articolul 59, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
"(3) Persoana care beneficiaza de pensie de serviciu si opteaza pentru exercitarea unei functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala, restituie institutiei publice din cadrul careia s-a pensionat, in termen de pana la 30 de zile de la data incadrarii, ajutorul primit conform art. 31 alin. (1), (2) si (21) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institutii, cu modificarile si completarile ulterioare, sau plata compensatorie prevazuta la art. 7 teza a 2-a din Ordonanta Guvernului nr. 7/1998 privind unele masuri de protectie sociala a personalului militar si civil care se vor aplica in perioada restructurarii marilor unitati, unitatilor si formatiunilor din compunerea Ministerului Apararii Nationale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 37/2001, cu modificarile ulterioare, precum si cele prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/1999 privind unele masuri de protectie sociala a cadrelor militare si a salariatilor civili, care se vor aplica in perioada restructurarii aparatului central, comandamentelor de arma, inspectoratelor generale, marilor unitati, unitatilor si a formatiunilor din compunerea Ministerului de Interne, aprobata prin Legea nr. 267/2001, dupa caz."
Art. III
Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 26, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Persoanele prevazute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, cu exceptia celor obtinute din exercitarea unor functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala."
2. La articolul 26, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins:
"(3) Pentru persoanele prevazute la alin. (1), in perioada incadrarii pe functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala, plata pensiei de serviciu se suspenda.
(4) Persoana care beneficiaza de pensie de serviciu si opteaza pentru exercitarea unei functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala, restituie institutiei publice din cadrul careia s-a pensionat, in termen de pana la 30 de zile de la data suspendarii platii pensiei, ajutorul primit conform art. 27 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 353/2003, cu modificarile si completarile ulterioare."
Art. IV
Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 83, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Judecatorii si procurorii care au fost eliberati din functie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, cu exceptia celor obtinute din exercitarea unor functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala."
2. La articolul 83, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) si (5), cu urmatorul cuprins:
"(4) In situatia prevazuta la alin. (3), plata pensiei de serviciu se suspenda pana la incetarea reincadrarii.
(5) In termen de 30 de zile de la data suspendarii platii pensiei de serviciu in conditiile alin. (4), judecatorii si procurorii pensionari sunt obligati sa restituie institutiei din cadrul careia s-au pensionat indemnizatia prevazuta la art. 81."
3. La articolul 831, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevazute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, pana la varsta de 60 de ani. Dupa aceasta varsta devin aplicabile prevederile art. 83 alin. (2)."
Art. V
Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 683, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea care beneficiaza de pensie de serviciu poate cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, cu exceptia celor obtinute din exercitarea unor functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala, Reincadrarea in functia de personal auxiliar de specialitate se face in conditiile alin. (3), pana la implinirea varstei de 65 de ani."
2. La articolul 683, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (21) si (22), cu urmatorul cuprins:
"(21) In situatia prevazuta la alin. (2), plata pensiei de serviciu se suspenda pana la incetarea reincadrarii.
(22) In termen de 30 de zile de la data suspendarii platii pensiei de serviciu in conditiile alin. (21), pensionarii sunt obligati sa restituie institutiei din cadrul careia s-au pensionat indemnizatia prevazuta la art. 69 alin. (1)."
3. La articolul 684, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevazute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective, pana la varsta de 60 de ani. Dupa aceasta varsta devin aplicabile prevederile art. 683 alin. (2)."
Art. VI
(1) Pe perioada incadrarii pe functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala, plata pensiei stabilite in temeiul actelor normative cu caracter special, indiferent de categoria acesteia, se suspenda.
(2) Dispozitiile art. VII se aplica in mod corespunzator.
Art. VII
(1) Persoanele care, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, cumuleaza pensia cu venituri obtinute din exercitarea unor functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala, au obligatia de a opta intre suspendarea platii pensiei si incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(2) In termen de 30 de zile de la data suspendarii platii pensiei, in conditiile alin. (1), persoanele care cumuleaza pensia cu venituri obtinute din exercitarea unor functii remunerate in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala, sunt obligate sa restituie ajutoarele, platile compensatorii sau alte drepturi primite la data pensionarii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

