YES WE ...LOST!

YES WE DO...LOST!

Mircea Badea și... "Turnul Eiffel"

Mazăre vs Milogu': 0-1

Rebeliune în P.N.L

Proverbe Româneşti

E
• Ea îşi cântă, ea îşi descântă
• E anevoie să tai pă om- Şi să ciopleşti om
• E bărbat la gură.
• E bun numai când doarme
• E bun să-l trimiţi după moarte.
• E ca cimbru în toate
• E ca măgarul îmbrăcat în piele de leu
• E ca talgerul, cu două feţe.
• E crescut în coada vacii.
• E croit rau si cusut bine.
• E cu un ochi la slănină, cu altul la făină.
• E de neam mare, dar crescut în sărăcie.
• E de neam mare şi are rude în piaţă: pe Stan lăutarul şi Dobre cimpoierul.
• E deştept ca oaia cu jug.
• E foarte cinstit când doarme.
• E “gură spartă”.
• E gură căscată / E zăpăuc / E cu capul în nori.
• E lesne a cârti, dar anevoie a îndrepta.
• E lesne a povăţui, şi anevoie a se povăţui.
• El judecă, el spânzură
• El mănâncă un purcel/ Ş-altuia dă un puricel.
• E loc la soare pentru toţi.
• E mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii.
• E mai bine în coliba ta / decât în palatul altuia.
• E pe bune.
• E ruptă din stele.
• E rău cu rău, dar mai rău e fără rău.
•E scump la tărâţe şi ieftin la făină.
• E spurcat la gură.
• Este lesne a ierta, dar e greu a uita.
• Este tânăr între tineri bătrân între bătrâni.
• Eşti cam “Lasă-mă să te las”.
• Eşti cam intr-o ureche.
• Eşti nehotărâtă ca fata mare la măritat.
• Eşti stăpân pe capul tău / Ori la bine, ori la rău.
• Eşti o belea pe capul omului.
• Eşti un drac împieliţat.
• Eu domn, tu domn, cine să ducă sacul?
• E un om - să-l pui la rană/ E ca buruiana de leac.
• Eu nu-s coada lemnelor, că-s fruntea surcelelor.
• Eu sunt mic, nu ştiu nimic. Tata-n pod beleşte oaia.
• Exemplele rele strică moravurile bune.
• Exemplele sunt făcute pentru proşti.

Proverbe

D
Dacă alergi să câştigi bani îi dai înapoi la doctor.
Dacă dai, n-ai.
Dacă baba avea ventil,se chema automobil.
Dacă dai cu ciomagul,vezi că are două capete.
Dacă îţi dau una,zici că n-ai avut noroc.
Dacă mergem împreună vreau sâ-ţi simt cotul.
Dacă n-ai pâine, mănâncă cozonac!
Dacă nu se duce Mohamed la munte, vine muntele la Mahomed.
Dacǎ tǎceai,filozof rǎmâneai.
Dacă şi cu Parcă se plimbau în barcă. Şi dacă Dacă nu era, Parcă parcă se-neca.
Dacă te iei după capul altuia te duci de râpă.
Dacă te laşi în coadă la tors, Joimăriţa ţi-agaţă fuiorul în prăjină.
Dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul.
Dacă vrea să-şi înece câinele,ţăranul spune că e turbat.
Dacă vrei să scapi de un prieten,împrumută-i bani.
Dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă.
Dacă umblă porcul cu paiu-n gură,se schimbă vremea.
Dar din dar,se face rai.
Darul dat la vreme e dar îndoit.
Darul nu după mărime, ci după dragoste se preţuieşte.
Dă cuiva un deget şi-ţi ia toată mâna.
Dă Doamne sănătate, că belele curg.
Dă-i Doamne Românului mintea de pe urmă.
De bani se plâng toţi, dar de minte niciunul.
De când era lupul căţel / şi măgarul viţel.
De departe ochiu-ţi bate,de aproape ochiu-ţi scoate.
De ce îţi este frică, de aia nu scapi.
De ce nu-ţi pasă nu-i al tău.
De ce te îmbogăţeşti mai tare,d-aia te usuci mai mult.
De ce te-mbeţi dacă ştii că-ţi face rău?!
De treci Dunărea înnot,te-mpiedici la mal de-un ciot.
De unde iei trebuie să şi pui.
De unde nu este nici Dumnezeu nu prea cere.
Decât multă minte stiu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc.
Decât cu un prost la câştig, mai bine cu un deştept la pagubă.
Decât să mănânc pâine cu unt şi să mă uit în pământ,mai bine mănânc pâine cu sare şi mă uit la soare.
Decât un car de frumuseţe, mai bine un dram de minte.
Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş.
Decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare.
Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.
Decât vin oţeţit / mai bine oţet cinstit.
Aşa deci şi prin urmare greci făceau comerţ pe mare. Prin urmare si-asa deci, ei făceau comerţ cu greci.
Degrabă să asculţi, târziu să grăieşti.Şi la mânie cu totul să zăboveşti.
Deştept de-i crapă capul.
Deşteptul învaţă din greşelile altora, dar prostul nici măcar din greşelile lui.
Deşteptul se loveşte cu capul de zidul proştilor.
Din vorbă se face fapta / şi din faptă vorba.
Din greşeli înveţi.
Dragoste cu pacoste.
Dragostea o ca o doctorie,dacă e prea multă te omoară.
Drumul cel mai scurt e cel pe care îl cunoşti.
Drumul spre iad e pavat cu intenţii bune.
“Doamne fereşte!” pân’ te nimereşte.
Domnia şi prostia se plătesc.
Doi cu sapa, cinci cu mapa.
Doi încarcă, doi descarcă. Merge treaba? Merge!
Două, si cu a brânzii - nouă.
Două vorbe un ban nu fac.
Dumnezeu îţi dă, dar în traistă nu-ţi bagă.
Dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma.
D-zeu a făcut trandafirul şi dracu i-a pus ghimpii.
După faptă şi răsplată.
După petrecere vine “ziua regretelor”.
După război mulţi viteji se arată.
După furtună vine si vreme bună.Du-te învârtindu-te.
D-zeu dă cu o mână şi ia cu amândouă.

Proverbe româneşti

C
• Calicia pierde omenia.
• Calul de dar nu se caută la dinţi.
• Capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus.
• Capra sare masa, iada sare casa.
• Capul face, curul trage.
• Capul tău a mai fost la un cur de babă.
• Caută bătaia cu lumânarea.
• Călătorului îi stă bine cu drumul.
• Căpăţână cinci oca.
• Câinele care latră nu muşcă.
• Câinii latră, caravana trece.
• Când eşti sătul lasă câteva frimituri şi la vrăbii.
• Când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul.
• Capul plecat, sabia nu-l taie
• Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.
• Când mi-oi vedea ceafa.
• Când mori nu iei nimic cu tine.
• Când omul cade, îi piere şi umbra.
• Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă.
• Când se duce parcă vine şi când vine parcă stă
• Cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa.
• Ce are-n guşă - şi-n căpuşă. Ce are sula cu prefectura?
• Ce e scris e sfânt.
• Ce e-n guşă, şi-n căpuşă.
• Ce crezi tu că poţi face, alţii au făcut deja.
• Ce faci cu mâna ta e bun făcut.
• Ce dai, aia primeşti.
• Ce înveţi la tinereţe, aia ştii la bătrâneţe.
• Ce omul face, nici dracul nu desface.
• Ce mai la deal-la vale.
• Ce mai tura-vura.
• Ce ştie tot satul, nu ştie bărbatul.
• Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
• Ceapa are multe fuste dar tot degeră la frig.
• Ce-ai luat pe mere ai dat pe pere.
• Ce-am avut şi ce-am pierdut? Caprele tot şapte sunt.
• Ce-i dat de la D-zeu e bun venit!
• Ce-i mai bun la om e câinele.
• Ce-i prea mult strică.
• Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus.
• Ce-ţi doreşti tu ţie să-mi dea Dumnezeu mie.
• Ce ţie ţi se pare neînchipuit de greu, alţii deja au făcut.
• Ce vine de la Domnul e bun venit.
• Cei mai mulţi din neştiinţă greşesc la cele de cuviinţă.
• Cel ce se teme să piardă nu poate să câştige.
• Ceva care “vine peste mână”.
• Civilizaţia e diferenţa dintre ogor şi maidan.
• Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul.
• Cine are urechi de auzit, să audă!
• Cine are nevastă bună ajunge fericit. Cine are nevastă rea ajunge filozof.
• Cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are.
• Cine face bine, bine găseşte; / Cine face rău, rău-l însoţeşte.
• Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou.
• (Parodie)Cine fură azi un ou, mâine îl face omletă.
• Cine munceşte n-are timp să facă bani.
• Cine nu crede în el însuşi nu crede în nimic.
• Cine nu munceşte, nu mănâncă.
• Cine nu voieşte când poate nu va mai putea când va voi.
• Cine poate oase roade, cine nu - nici carne moale.
• Cine râde la urmă râde mai bine.
• Cine s-a fript cu ciorba, suflă şi-n iaurt.
• Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
• Cine se aseamănă, se adună.
• Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge.
• Cine se scuză se acuză.
• Cine seamănă vânt culege furtună.
• Cine te vede intrând în cârciumă nu zice că ai intrat să te închini.
• Cine-mparte, parte-şi face.
• Cine umblă pe drum cu gândul acasă îşi pierde căciula în târg.
• Cine umblă cu miere se mânjeşte şi pe buze.
• Cineva care a dat în mintea copiilor.
• Cineva care este “beat-curcă”.
• Cineva care este “lasă-mă să te las”
• Cineva care nu-şi vede lungul nasului.
• Cineva care s-a ajuns.
• Cineva care se mişcă “ca ochii mortului”.
• Cineva care “şi-a băut minţile”.
• Cioară mândră şi flămândă.
• Colac peste pupăză.
• Copilul cu douǎ moaşe rǎmâne cu buricul netǎiat.
• Copacii mor în picioare.
• Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
• Corb la corb nu scoate ochii.
• Cu capul în biserică şi cu gândul la dracu’.
• Cu o floare nu se face primăvară.
• Cu cât înveti mai mult, cu atât ştii mai puţin.
• Cu cât ţipi mai tare cu atât te doare mai rău.
• Cui pe cui se scoate.
• Cu muncă şi cu răbdare, poţi face cât unul mare.
• Cu mintea zurlie şi cu privirea şaşie.
• Cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învăţat.
• Cum a venit, aşa s-a dus.
• Cum e faţa liniştită a izvorului curat,aşa-i viaţa celui vcare e cu Cerul împăcat.
• Cum îţi aşterni, aşa dormi.
• Cum pui aşa aduni, şi cum semeni, aşa culegi.
• Cum se duce parcă vine, şi când merge parcă stă.
• Cum te scoli de dimineaţă, aşa îţi merge toată ziua.
• Curaj găină că te tai.
• Curăţenia este mama sănătăţii.
• Curcă de beat.

Proverbe româneşti

B
• Baba bătrână nu se sperie de drugă groasă
• Baba e calul dracului.
• Baba e talpa iadului.
• Ba că-i rasă, ba că-i tunsă.
• Ba e albă, ba e neagră.
• Barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul/ Baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul
• Bagi pe dracu’n casă cu dracu şi nu-l poţi scoate cu suta de arhierei.
• Banul deschide uşile fără chei.
• Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată
• Banul este ochiul dracului.
• Banul face bani şi păduchele păduchii
• Banul îşi câştigă prieteni.
• Banul îşi face vrăjmaşi
• Banul la ban trage.
• Banul muncit nu se prăpădeşte
• Banul muncit pluteşte d-asupra apei
• Banul nu are frate
• Banul şi pe nerod îl face iubit
• Banul te bagă afund, banul te scoate
• Banul te bagă la rău, banul te scoate
• Banul te chinuie (nelinişteşte, neodihneşte)
• Bărbierul învaţă meseria pe capul proştilor.
• Bătaia e ruptă din rai.
• Bătaia la copii e ca buruiana de leac.
• Bătrâneţile nu vin singure, ci cu multe nevoi.
• Beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine.
• Bine faci, bine găseşti.
• Binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite.
• Binele ce-l faci cuiva, ţi-l întoarce vremea care vine.
• Boala intră cu carul şi iese pe urechea acului.
• Boală lungă - moarte sigură!
• Bogatul nu crede săracului şi sătulul nu crede flămândului.
• Brânză bună în burduf de câine.
• Buba cap nu face până nu se coace.
• Bucuria trece repede, dar durerea nu se uită.
• Burta plină nu învaţă bine.
• Buturuga mică răstoarnă carul mare.

Proverbe româneşti

A
• A aduce (a ajunge, a rămânea) în sapă de lemn
• A ajunge cuţitul la os
• A ajunge (veni) la spartul târgului
• A ajuns bărbatul sluga muierii
• A ajuns la mucuri de ţigară
• A ajuns lupul de jocul câinilor
• A ajuns treaba (vremea) să nu se mai încreadă omul nici în cămaşa lui.
• A arde pe cineva.
• A cânta cuiva în strună.
• A face ochi dulci cuiva.
• A face un bine înseamnă a-şi bate cuie în talpă.
• A-şi bate singur cuie-n talpă.
• A-şi băga minţile-n cap.
• A-şi da în petic.
• A-şi da arama pe faţă.
• A-şi face singur bube-n cap.
• A-şi ieşi din fire.
• A băga mâna in foc pentru cineva.
• A da ortul popii.
• A da peste noroc.
• A da portocale la porci.
• A aduce apă după ce s-a stins focul.
• A aduna nuiele pentru spinarea sa.
• A ajunge cuţitul la os.
• A auzit clopotul, dar nu ştie de la ce bisericǎ.
• A avea mai mult noroc decât minte.
• A avea buzele unse şi slănina în pod.
• A bate apa-n piuă/ A bate capul.
• A bate calul care trage.
• A bate fierul cât e cald.
• A bate găina cu lanţul.
• A bate toba în tot satul.
• A cădea pe bec.
• A căra apă cu ciurul.
• A da una “În numele Tatălui”.
• Adesea, una adăstam/ Şi alta întâmpinam.
• Adeseori drumul pe care vrei sa-l scurtezi e cel mai lung
• Adeseori in dosul unei guri dulci se ascunde o inimă otrăvită
• Adeseori te înşeli dacă te iei după coaja copacului.
• A despica firul în patru.
• A dispărut de parcă l-a-nghiţit pământul.
• A face bortă în apă.
• A face cinste.
• A face umbră pământului degeaba
• A face cum îl taie capul.
• A face din cal măgar şi din ţânţar armăsar.
• A fi prins cu cioara vopsită.
• A împăca capra cu varza.
• A lua partea leului.
• A luat-o la măsea.
• A lucra din plin.
• A mânca coliva cuiva.
• A nu vedea pădurea din cauza copacilor.
• A-nţărcat bălaia.
• A păli pe cineva.
• A peria pe cineva.
• A pica din senin.
• A pierde vremea de pomană.
• A pleca câine surd la vânătoare.
• A pleca la vânătoare fără puşcă.
• A plecat cu graba si s-a-ntâlnit cu zăbava.
• A prinde cu mâţa-n sac.
• A pune beţe-n roate.
• A pune carul înaintea boilor.
• A pune paie pe foc.
• A pune ţara la cale.
• A bate la ochi.
• A face cuiva hatârul.
• A nu face faţă.
• A sări în ochi.
• A scoate ceva din pământ, din piatră seacă.
• A se da de ceasul morţii.
• A se dezbrăca de caracter.
• A se face că plouă.
• A se juca cu focul.
• A se uita ca curca-n crăci.
• A se uita ca mâţa-n calendar.
• A se uita ca curca în fântână.
• A se umfla în pene.
• A sta călare pe noroc.
• A sta cu burta la soare.
• A sta cu burta pe carte.
• A trecut baba cu colacii.
• A strica orzul pe gâşte.
• A se da de ceasul morţii.
• A se da de gol.
• A trăncăni vrute şi nevrute.
• A uita de la mână până la gură.
• A umbla cu capul in nori.
• A vedea roşu înaintea ochilor.
• A vedea stele verzi.
• A veni pe nepusă masă.
• A vorbi cu tâlc.
• A zburat puiu cu aţa.
• Aceeaşi Mărie cu altă pălărie.
• Adevărul este întotdeauna la mijloc.
• Adevărul stă scris printre rânduri.
• Ai ales pân-ai cules.
• Ai, dai, n-ai. Ia nu da, să vezi cum ai.
• Ai carte ai parte.
• Ai pus degetul unde mă doare.
• Ai dat-o cotită.
• A i se urâ cu binele.
• A-şi da în petic.
• A i se face urechile ca la măgar.
• A-i fi frică şi de umbra sa.
• A scoate-o din pământ, din iarbă verde.
• A avea ac de cojocul cuiva.
• A sta cu banii la saltea.
• Apa trece, pietrele rămân.
• Are balta peşte.
• Are spor la treabă.
• Arde casa şi el cu luleaua “Dă-mi un foc”.
• Are limba înveninată.
• Are limba despicată.
• Are o potcoavă şi-i mai trebuie trei şi calul.
• Are o zi lucrătoare şi una sărbătoare.
• Are suflet de câine.
• Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.
• Aşa e când e să se ducă de râpă.
• Aşchia nu sare departe de trunchi.